Agricultura reprezinta unul din domeniile strategice care se afla in atentia tuturor guvernelor. De ea depinzan intr-o masura din ce in ce mai mare bunastarea populatiei si stabilitatea politica a statelor si chiar a continentelor.

Cresterea populatiei ,,da de furca guvernelor’’ in elaborarea de noi politici si strategii pentru eficintizarea utilizarii resurselor de apa, a conservarii si imbunatatirii fertilitatii solului, eficintizarea utilizarii  resurselor de materii prime necesare producerii ingrasamintelor chimice.

Resursele de materii prime utilizate la fabricarea ingrasamintelor chimice precum: gaz metan, minereu de fosfor si potasiu sunt limitate, cu timpul ele in mod sigur vor fi epuizate. In aceste conditii agricultura este nevoita sa realizeze pasi in directia modernizarii tehnologiilor de productie astfel incat sa poata atinge tinte esentiale precum:

  • Satifacerea nevoi de hrana a populatiei pe o perioada cat mai lunga de timp
  • Obtinerea de produse la preturi accesibile pentru toate paturile sociale
  • Cresterea productiei pe hectar
  • Cresterea calitatii productiei agricole
  • Reducerea impactului asupra mediului inconjurator cu referire la:
    • Mentinerea aceleasi suprafete arabile la nivelul fiecarui stat, fara a mai fi nevoie de alte defrisari de paduri
    • Eliminarea poluarii panzei freatice cu pesticide, nitrati si nitriti din fertilizanti
    • Consevarea faunei si florei spontane
    • Reducerea poluarii cu gaze de esapament provenite de la tractoarele si masinile agricole
    • Conservarea si imbunatatirea fertilitatii solului

In vederea atingerii tintelor mai sus mentionate institutele de cercetari au imbunatatit tehnologiile si conditiile de productie, cercetarile lor vizand:

  • Obtinerea de soiri si hibrizi cat mai adaptati zonelor de cultura astfel incat eficienta economica a tehnologiilor de productie sa creasca; obtinerea capabilitatilor biologice (prin transfer de gene) de fixare a azotului atmospheric si de catre plantele non leguminoase (care nu fac parte din familia botanica Leguminosae), precum grau, orz, porumb, floarea-soarelui, rapita etc.
  • Realizarea de pesticide (insecticide, fungicide, rodenticide) al caror impact asupra mediului (florei si faunei spontane) sa fie cat mai redus prin cresterea selectivitatii si prin scaderea dozelor de aplicare /unitatea de masura
  • Realizarea de tractoare si masini agricole cu performante tehnice superioare, echipate cu aparatura de monitorizarea a consumului de inputuri (motorina, ingrasaminte, pesticide seminte) in timpul realizarii lucrarilor agricole, cu sisteme de orientare de tip GPS (global positioning systems) necesare cresterii preciziei lucrarilor de: semanat, fertilizat, tratamentelor in vegetatiei, recoltat. Asadar, in ultimile doua decenii conceptual de ,,Agricultura de Precizie” pare sa inlocuiesca Agricultura Clasica in care risipa de resurse era asumata.
  • Imbunatatirea calitatii ingrasamintelor chimice si a modalitatilor de aplicare, astfel incat sa creasca coeficintul de utilizare a lor in tehnologiile de productie al cerealelor, plantelor tehnice, legumelor si fructelor.

In contextual actual, al globalizarii tranzactiilor cu cereale si nu numai, dramuirea chieltuielilor prin care productia vegetala sa devina o afacere rentabila pentru fermieri, reprezinta aspectul principal al deciziilor tehnice  luate in camp sere sau solarii. In aceste conditii importanta ingrasamintelor chimice creste mai ales prin faptul ca la majoritatea speciilor agricole potentialul biologic de productie a fost atins, urmare a procesului de obtinere de hibrizi si soiuri  din ce in ce mai productivi, pe parcursul mai multor decenii de ameliorare a speciilor agricole.

La cele mai sus enumerate as adauga si factorii de stres dati de conditiile climatice, cresterea virulentei atacului de boli si daunatori, carora plantele de cultura trebuie sa le faca fata.

Urmare acestor continue transformari ale mediului inconjurator, infiintarea unor culturi agricole viguroase, bine hranite reprezinta punctul de plecare in vederea cresterii eficientei economice/cultura /ha.

Din aceste considerente chieltuielile /ha cu fertilizantii vor avea un % din ce in ce mai mare din bugetul/cultura, urmare faptului ca actualele ingrasaminte chimice solide (granulate) sunt obtinute in urma unor tehnologii energofage.

De exemplu ingrasamintele cu azot se obtin urmare a unor tehnologii in care se consuma cantitati mari de gaz metan, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu sunt obtinute fie prin tratatrea termica a mineralelor fosfatice respectiv cele potasice  fie prin actiunea diferitilor acizi minerali asupra zacamantului pentru descompunerea diferitelor tipuri de roci cu continut ridicat de fosfor respectiv potasiu. Costuri suplimentare/kg de ingrasamant se inregistreaza si in procesele de granulare, ambalare si transportul lor.

Aceste noi obstacole la care se adauga marea ingrijorare priviind scaderea intr-un ritm alarmant a continutului de materie organica (humus) din sol au determinat realizarea unor noi cercetari in ultimile doua decenii, cercetari care au demonstrate ca fertilizantii trebuie sa se muleze foarte mult pe nevoilor specifice solului unde vor infiintate culturile agricole si bine inteles in functie de culturile agricole care pot fi cultivate in respectivul areal.

Probleme tehnologice pot fi rezolvate prin promovarea utilizarii pe sacara larga a ingrasamintelor  organice (mranita, composturilor, culturi infiintate si incorporate in sol ca ingrasaminte verzi etc) si mai ales a ingrasmintelor chimice lichide.

Pe plan mondial ingrasamintele chimice lichide au inceput a fi utilizate pe o scara din ce in ce mai mare inca din anii ’90, in Romania ele incep sa-si arate eficacitatea mai ales in ultimii 6-8 ani urmarea faptului ca ferme etalon a agriculturii nationale au realizat pasi pentru utilizarea lor in mod frecvent si pe suprafete care cresc de la un an la altu.

Principalele atuuri ale ingrasamintelor chimice lichide comparativ cu ingrasmintele chimice granulate constau in:

  • Costurile de productie, ambalare si transport mai mici fata de ingrasamintele chimice clasice (granulate)
  • Pretul de achizitie mai mic cu 10-15% fata de ingrasamintele chimice clasice (granulate)
  • O precizie si uniformitate la aplicare mult mai mare comparative cu ingrasamintele granulate
  • Posibilitatea aplicarii lor in conditii de vant
  • Posibilitatea obtinerii unei game mult mai largi de produse cu continuturi de macro si microelemente adaptate cerintelor specifice fermei in functie de tipul de si continutul in elemente nutritive a solului de gama de culturi dintr-o anumita zona agricola.

Ingrasmintele chimice lichide simple pe baza de azot, care au un impact mult mai redus asupra mediului inconjurator sunt obtinute prin dizolvarea amoniacului in apa, azotul fiind in diferite concentratii la care se adauga celelate macro si microelemente. Apa fiind substanta de ballast se afla in procent de  70% spre deosebire de ingrasamintele chimice granulate care polueaza mai ales datorita diferitilor compusi pe baza de clor din substanta de ballast.

Fermierii in mod sigur vor avea in aceste noi tipuri de ingrasaminte un nou aliat pentru a putea rezista mai ales pe marea piata a cerealelor si plantelor tehnice. Ele prezinta ca avantaje tehnice: posibilitatea obtinerii diferitelor blend-urilor din punct de vedere al continutului in elemente nutritive, conditiilor si modalitatilor de aplicare a lor, modalitati diferite de ambalare si transport si nu in ultimul rand al competitivitae economica din punct de vedere al pretului de achizitie.