In data de 01 – 05 noiembrie 2012, am realizat cateva determinari si observatii la graul si rapita de toamna din judetele Giurgiu, Teleorman si Olt.

In urma vizitelor si pozelor realizate la diferite parcele respective sole insamantate cu grau si rapita de toamna am realizat o clasificare a fermierilor:

  • Fermieri care practica o agricultura empirica. Acesti fermieri reprezinta un procent destul de mare pentru o tara care face parte din UE si pentru anul 2011 (15-20%). Pe aceste suprafete nu se respecta asolamentul, sunt insamantate cu samanta din hambar, iar pentru a infiinta o cultura de orz sau de grau sunt realizate in mod obisnuit urmatoarele lucrari:

–  dezmiristit prin 2-3 lucrari cu grapa cu discuri (GDU 3,2), realizand totodata si pregatirea patului germinativ

–   ,,semanat manual’’ din ,, poala, galeata sau sac’’; semanat neuniform din punct de vedre al distibutiei semintelor/mp si al adancimii de semanat

–   o lucrare cu discul (GDU 3,2) pentru incorporarea semintelor de grau, dar multe seminte raman la suprafata bsolului.

Lucrarile de ingrijire se rezuma la:

  • Fertilizat cu uree 100 – 120 kg/ha substanta bruta (50-60 kg/ha s.a.) in prima decada a lunii martie.
  • Un tratament in vegetatie (in a doua decada a lunii martie) co o solutie formata dintr-un erbicid pentru buruienile dicotiledonate, fungicid si un ingrasamant foliar. Substatele componente, deobicei sunt stabilite de mecanizatorul care realizeaza tratamentul (prestari servicii).

Dupa lucrarile de ingrijire mai sus mentionate cultura este recoltata. Productiile fiind in functie si de precipitatiile cazute, cuprinse intre 1800 si 2500 kg/ha.

Plantele din astfel de parcele sunt in diferite faze de vegetatie datorita adancimi neuniforme  de incorporare in sol.

In marea lor majoritate, acesti ,, fermieri ‘’ au suprafete cuprinse intre 0,5 si 3 ha, parcelate.

 

  • Fermieri care practica o agricultura de subzistenta. Acesti fermieri reprezinta un procent de aproximativ (20 – 25%). Pe aceste suprafete se mai respecta asolamentul, sunt insamantate cu samanta certificate sau din hambar, iar pentru a infiinta o cultura de orz sau de grau sunt realizate in mod obisnuit urmatoarele lucrari:

–  dezmiristit prin 2-3 lucrari cu grapa cu discuri (GDU 3,2), realizand totodata si pregatirea patului germinativ

–   semanat cu semanatori vechi, nu foarte bine reglate

Lucrarile de ingrijire se rezuma la:

  • Fertilizat manual sau mecanizat cu uree 100 – 120 kg/ha substanta bruta (50-60 kg/ha s.a.) in prima decada a lunii martie.
  • Fertilizat manual sau mecanizat cu uree 100 – 120 kg/ha substanta bruta (50-60 kg/ha s.a.) in prima – a doua decada a lunii aprilie.
  • Primul tratament in vegetatie (in a doua decada a lunii martie) co o solutie formata dintr-un erbicid pentru buruienile dicotiledonate, fungicid si un ingrasamant foliar. Substatele componente deobicei sunt stabilite de mecanizatorul care realizeaza tratamentul (prestari servicii).
  • Al – II – lea tratament in vegetatie la aparitia plosnitelor

Dupa lucrarile de ingrijire mai sus mentionate cultura este recoltata. Productiile fiind in functie si de precipitatiile cazute, cuprinse intre 2200 – 300 kg/ha.

In parcelele din aceasta categorie semintele sunt semanate la o adancime aproximativ uniforma, plantele avand aproximativ aceeasi talie, distributia / mp este neuniforma.

In marea lor majoritate fermierii din aceasta grupa cultiva 10 – 50 ha de teren arabil, distribuite in mai multe parcele.

 

  • Fermieri care practica o agricultura intensiva, au o dotare tehnica buna → foarte buna, exploateaza suprafete care au peste 500 ha. Ponderea lor din totalul fermierilor existenti in Romania, zona de campie si colinara, fiind de peste 50%.

Acesti fermieri sunt in marea majoritatea cazurilor tehnicieni agronomi, ingineri agronomi sau personae care au absolvit un curs de agricultura. Au un asolament; sunt atenti la rotatia culturilor/parcela. O buna parte din productia obtinuta este destinata valorificarii, sunt inscrisi in listele APIA. Aplica diferite scheme tehnologice care sa fie in concordanta cu conditiile pedo-climatice. Pe langa cultura mare mai au un sector legumicol sau zootehnic.

 

Din punct de vedere al fazei de vegetatie a plantelor in toate cazurile se poate observa ca plantele nu au infratit sau au cel mult un frate. In foarte multe cazuri fratele in curs de formare s-a ofilit din cauza insuficientei apei in sol. Datorita deficitului de apa din sol plantele sunt mult intarziate ca faza de vegetatie la care trebuiau sa fie in aceasta perioada, cu o talie de 7 – 12 cm, plantele avand coleptilul si cel mult 2-3 frunze formate. Asadar densitatea / m2 = cu numarul de plante rasarite. In culturile de grau analizate densitatea a variat intre 220 si 370 plante/ m2.

Estamand pierderile de productie pe care fermierii le inregistreaza numai prin faptul ca plantele nu au infratit pornim de la urmatorul rationament:

-la o densitate de plante de 300  – 350/ m2 cu un numar mediu de frati cuprins intre 1,5 si 2 rezulta in medie 600 – 700 spice/m2. Cu o productie medie pe spic de un gram, productia pe un hectar ajunge la 6000 – 7000 kg.

In conditiile acestui an in care plantele de grau nu au format mai mult de un frate, in zonele studiate pierderile de productie in cazul densitatilor determinate in teren (220 – 370 plante/ m2), sunt peste 40%.

Datorita secetei instalate in partea a –II – a a lunii iulie, in marea majoritatea zonelor unde s-au realizat determinarile momentul si calitatea executarii lucrarilor solului, a reprezentat un factor foarte important pentru evolutia culturilor infiintate in aceasta toamna. Fermierii care au executat dezmiristitul imediat dupa recoltare au reusit ulterior sa pregateasca in conditii bune suprafetele destinate infiintarii culturilor de toamna determinand o rasarire uniforma a acestora, in schimb cei care nu au realizat dezmiristiutul au pregatit un pat germinativ de proasta calitate cu un consum mare de combustibil, iar in cazul executarii araturilor pe suprafetele pe care nu s-au realizat desmiristitul aratura rezultata este bolovanoasa, realizandu-se cu un consum de motorina de peste 0,9 – 1,1 l/cm adancime/ha.

Daca la paioasele de toamna vorbim de pierderi de productie urmare faptului ca nu au infratit in cazul culturilor de rapita situatia este mult mai dramatica. La nivelul intregii tari in toamna acestui an s-au infiintat culture de rapita pe aproximativ 50% din suprafata cultivate in anul agricol precedent, din care pana in present au fost intoarse peste 25 – 30 %.

Suprafetele care au ramas cu rapita, in marea lor majoritate au densitati de sub 30 pl/ m2 plante cu rasarire neuniforma, plantele fiind intarziate ca faza de vegetatie, cu 4 – 6 frunze formate. Aceste aspecte vor contribui la scadere a productiei totale de rapita la nivel national si pe unitatea de suprafata.